Personalități

VĂCĂRESCU, Elena (21 septembrie 1864-17 februarie 1947)

Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864, București - d. 17 februarie 1947, Paris) - scriitoare, cea dintâi femeie din România care a fost primită în Academia Română; a primit de două ori premiul Academiei Franceze.

Elena Văcărescu citește Testament de Ienăchiță Văcărescu. Alături de Je veux dormir, Fluerașul și Primăvara amorului de Iancu Văcărescu, este cea mai veche înregistrare din Fonoteca de Aur, copiată de pe un disc imprimat la Sorbona la 20 mai 1913 pentru Muzeul Cuvântului (înființat în 1911). Discurile pe care este imprimată vocea Elenei Văcărescu au fost descoperite în 1980 de către publicista Maria Moscu, iar custodele arhivei fonografice din Paris, Marie France Calas, a făcut posibilă transpunerea lor pe bandă de magnetofon. Înregistrările au fost difuzate pentru prima dată în ediția din 12 iulie 1980 a emisiunii "Fonoteca de Aur", care i-a avut ca invitați pe Maria Moscu și Marie France Calas, redactor: Iulius Țundrea. Înregistrare pe bandă magnetică, inclusă Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, copiată în Arhiva digitală (inv. I-CD-19).

Transcriem mai jos conținutul acestui fragment audio:

"Vechea și stră­lucita familie boierească Văcărescu, din care cu mândrie mă trag, a dat țării trei poeți: Alecu, Ienăchiță și Iancu Văcărescu. De Ienăchiță Văcărescu voi spune mult cunoscutul lui Testament: «Urmașilor mei Văcărești/ Las vouă moștenire/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire.»"


Elena Văcărescu citește Fluerașul.

Elena Văcărescu citește Je veux dormir.