Emisiune de Dan Hăulică. Redactor: Ruxandra Garofeanu.

Conferință dedicată lui Alberto Giacometti, susținută de Dan Hăulică, cu tema: "Creaţia sculptorului Alberto Giacometti".

Vocea lui Alberto Giacometti, fragmente dintr-un interviu pe care artistul i l-a acordat lui Georges Charbonnier, realizator și producător al ORTF (Office de Radiodiffusion-Télévision Française) - de la min. 5'45'', 10'00'', 12'38", 14'59", 15'50".

Emisiune aflată în Arhiva Radio România (6/ ZW 2355), inclusă în Arhiva Digitală.

Alberto Giacometti (n. 10 octombrie 1901, Elveţia - 10 ianuarie 1966, Elveţia), a studiat desenul, pictura și sculptura la școlile de artă din Geneva și Paris. Giacometti s-a alăturat mişcării suprarealiste a lui Andre Breton în 1931. "Timp de mulți ani am executat doar sculpturi care mi s-au prezentat complet finalizate", a explicat Giacometti. "M-am limitat la a le reproduce în spațiu fără a schimba nimic, fără a mă întreba ce ar putea însemna." Sculptura, a sugerat el, era un autoportret suprarealist. Cu toate acestea, suprarealiștii l-au expulzat pe Giacometti în 1935 pentru că a lucrat din nou cu modele, așa cum făcuse la școala de artă. Simultan, el a continuat să lucreze din memorie. Rezultatul a fost o serie de figuri umane mici, începute spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, care i-au asigurat faima în Europa și Statele Unite. Subțiri, aspre și solitare, aceste figuri transmit greutățile și alienarea războiului și a urmărilor acestuia. Unul dintre numeroșii lor susținători a fost filosoful francez Jean-Paul Sartre.

Foto: https://www.fondation-giacometti.fr