Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei - 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) - violonist și compozitor român.
Studiază muzica la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale "Arboroasa". Bursier fiind, continuă studiile la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În perioada în care studiază la Viena dirijează corul Societății Studențești "România Jună". Tot aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în "Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români", dintre care: "Cântecul gintei latine", "Cântecul tricolorului", "Imnul unirii - Pe-al nostru steag".
Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți.
Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op. 29 și opereta "Crai nou" (1882) pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național "Andrei Șaguna"), unde a fost profesor de muzică (1881-1883).
Balada pentru vioară si orchestră op. 29
Lucrare muzicală compusă de Ciprian Porumbescu, interpretată de violonistul Dumitru Teodoru, cu participarea Orchestrei Radio, dirijată de Theodor Rogalski. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită (SRR), fața A (SRR 216-1) și fața B (SRR 216-1), (cota EB-380-1, inv. 474), transpusă pe bandă magnetică în 14 noiembrie 1986 ( Xdoc 23382).
Paul Constantinescu (30 iunie 1909, Ploiești - 20 decembrie 1963, București) - compozitor și profesor român, membru corespondent al Academiei Române.
Între 1928-1933 a studiat muzica la Conservatorul din București, cu Alfonso Castaldi (armonie), Mihail Jora și Dimitrie Cuclin (contrapunct și compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii și folclor). Între 1933 și 1935 își perfecționează studiile muzicale la Viena cu Joseph Marx.
Din 1932 este membru al Societății Compozitorilor Români.
Profesor de armonie și contrapunct la Academia de muzică religioasă din București (1935-1941), profesor de armonie și compoziție la Conservatorul din București (1941-1963). Membru corespondent al Academiei Române (din 1963).
Lucrările sale ilustrează toate genurile muzicale: muzică de operă și balet, muzică simfonică și vocal-simfonică, muzică de cameră, instrumentală și vocală, muzică corală, muzică de scenă și de film.
A fost distins cu Premiul de compoziție "G. Enescu", pentru "Patru fabule" (1932) și pentru poemul coregrafic "Nuntă în Carpați" (1938). În 1935 debutează la Opera Română cu lucrarea "O noapte furtunoasă", sub bagheta lui Ionel Perlea.
La Radio, în stagiunea 1934-1935, este promovat cu consecvență și entuziasm patrimoniul național. În 3 martie 1935, au loc prime-audiții cu muzică românească: Din cătănie, de Paul Constantinescu, schițe grotești pentru suflători de alamă, pian și percuțieși Patru capricii de Constantin Silvestri, lucrare dirijată de compozitor și care marchează debutul ca șef de orchestră (Cf. Octavian Lazăr Cosma, "Simfonicele Radiodifuziunii Române", Editura "Casa Radio", București, 1999).
În 1943, Paul Constantinescu compune, într-o primă versiune, "Patimile Domnului, oratoriu pentru soliști, cor și orchestră pe texte bizantine inedite din epoca medievală, descifrate, traduse și rânduite de I. D. Petrescu". Oratoriul va fi interpretat în concert în 3 martie 1946 de Filarmonica dirijată de George Georgescu, soliști: Nicolae Secăreanu, Nella Dimitriu, Valentin Teodorian, Mircea Buciu, Ioan D. Petrescu în rolul Christos. În 1948 va fi gata o nouă partitură intitulată Patimile și Învierea Domnului - Oratoriul Bizantin de Paști, fiind însă prezentat pe podiumul de concert abia în 2 aprilie 1990, sub aceeași cupolă a Ateneului Român, la pupitrul Filarmonicii fiindCristian Mandeal. Înregistrarea concertului, avându-i ca soliști pe Gheorghe Roșu, Georgeta Orlovski, Mircea Moisa, Melania Ghivaldă, Silvia Voinea, Vladimir Popescu-Deveselu și Dan Zancu este conservată în Fonoteca Radio România (ST Doc 3262 I-IV).
Reluarea acestei monumentale creații a avut loc după mai bine de 20 de ani, în 2004, când dirijorul Horia Andreescu va semna, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio și al Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia, o altă versiune memorabilă, care a fost fixată pe un compact-disc, apărut la Editura "Casa Radio", în două ediții: 2004 și 2009.
PAUL CONSTANTINESCU
ORATORIUL BIZANTIN DE PAȘTI - Patimile și Învierea Domnului
Orchestra Națională Radio - Dirijor: Horia Andreescu
Corul Academic Radio - Dirijor: Dan Mihai Goia
Soliști:
Eduard Tumagian (bariton) - Evanghelistul
Gabriela Popescu (mezzosoprană) - Maica Domnului; Mironosița 3
Mircea Moisa (bas) - Iisus Hristos
Alina Bottez (soprană) - Mironosița 1; Slujnica 1
Simonida Luțescu (soprană) - Mironosița 2; Slujnica 2
Răzvan Săraru (tenor) - Iuda; Tâlharul cel rău; Îngerul
Constantin Cocriș (bas-bariton) - Pilat; Tâlharul cel bun
Înregistrare Radio România, aprilie 2004. Cr.: 99 minute.
Partea I
01. Introducere
02. Cor - "Aliluia" (Andante)
03. Recitativ (Evanghelistul) - "Și se apropia praznicul Azimilor ce se cheama Paștele" (Luca XXII, 1-6, Joi La Utrenie) Lento
04. Arie (Evanghelistul) - "Cămara ta, Mângâietorule" (Luca XXII, 1-6, Joi La Utrenie) Lento
05. Scena (Evanghelistul, Iisus) - "Și a venit ziua Azimilor" (Luca XXII, 7-8, 13-21)
18. Cor - "Aduna-se acum soborul Iudeilor" (Laude, Glas 2, Joi La Utrenie) Allegro Energico
19. Recitativ și Scenă" (Evanghelistul, Slujnicele) - "Iar ei, prinzând pe Iisus…" (Matei XXVI, 57-58, 69-75)
20. Cor - "De trei ori făgăduindu-te…" (Antifon 7, Slujba Patimilor) Andante
21. Recitativ și Scenă (Evanghelistul, Pilat, Cor, Iisus) - "Deci au dus pe Iisus" (Ioan XVIII, 28-36)
22. Cor - "O, Dumnezeiescul, o iubitul, o prea dulcele Tău glas" Andante Doloroso
23. Scenă și Cor (Evanghelistul, Pilat) - "Iar la Praznic…" (Matei XXVII, 15-17, 21-22)
Partea a III-a
24. Scenă cu cor (Evanghelistul, Iisus): "Iar ostașii L-au adus..." (Marcu XV, 16-19, 20-27)
25. Cor: Astăzi s-a spânzurat... (Antifon 15, stih 1, glas 6 din slujba Patimilor) Maestoso e molto espressivo
26. Scenă (Evanghelistul, tâlharii, lisus): "Iar unul din tâlharii răstigniti... (Luca XXIII, 39-43)
27. Cor: "Întru o zi ai învrednicit, Doamne..." (Luminânda din slujba Patimilor, glas 3) Andante
29. Arie (Cor și mezzosoprană solo): "Pre lemn răstignit, văzându-Te Hristoase pre Tine..." (Stihira 5 glas 2 din slujba Patimilor) Moderato doloroso e agitato
30. Scenă (Evanghelistul, Iisus): "lar de la al șaselea ceas..." (Matei XXVII, 45-48) Andante
32. Cor: "Răscumpăratu-ne-ai pre noi, cu scump sângele Tău..." (Sedealna - Podobie, glas 4 cromatic, slujba Patimilor) Adagio
33. Recitativ (Evanghelistul): "Și a venit Iosif..." (Marcu XV, 43-45) Lento
34. Cor: "În mormânt, Viață, pus ai fost, Hristoase" (Prohodul starea 1, stih 1, glas 5, sâmbătă la Utrenie) Andante
Partea a IV-a
35. Recitativ (Evanghelistul): "Și dacă a trecut și Sâmbăta..." (Marcu XVI, 1-4) Lento; Trio (Mironosițele): Cine va prăvăli nouă, piatra de pre ușa mormântului?; Recitativ (Evanghelistul)
36. Scenă (Plângerea mironosițelor): "Necuprinsă este de îngeri și oameni, Taina..." (Vinerea Patimilor, după Vecernie) Andantino; Arie Maica Domnului (mezzosoprană): "Din împunsă coasta Ta... "Cor de femei: "Hristoase, viață dai..."
37. Scenă (Evanghelistul, Îngerul): "Și intrând în mormânt..." (Marcu XVI, 5-7, duminică la Utrenie)
38. Cor: "Hristos a înviat!"(duminică la Utrenie, glas 2; tema secundă, glas 5) Allegro moderato
39. Cor: "Ziua Învierii, noroade să ne veselim" (Catavasia Învierii Domnului, glas 1)
Theodor Rogalski (1901-1954) - a fost primul dirijor al Orchestrei Radio. Datorită calităților sale de excepție, Orchestra Radio a parcurs traseul de la ansamblu cvasi-improvizat până la acela de amplu organism simfonic cu statut profesionist. Chemat de Mihail Jora, în 1930, la alcătuirea Orchestrei Simfonice Radio, a fost dirijor și director timp de peste două decenii (dirijor din 1930 până în 1954, anul morții sale, director între 1939-1944). Astfel, la vârsta de 29 de ani, el se implică în realizarea programelor transmise pe unde radiofonice, contribuind ca nimeni altul la ridicarea ștachetei prestațiilor muzicale la cotele profesionalismului și echilibrarea repertorială a balanței universal – național.
Alfred Alessandrescu (1893-1959) - compozitor, pianist, dirijor, profesor, critic muzical, Alfred Alessandrescu se numără printre muzicienii al căror parcurs artistic s-a împletit cu istoria unei instituții: i-a urmat lui Mihail Jora în 1933 la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcție până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 și 1947. Va continua să fie dirijor al Orchestrei Radio pe tot parcursul activității sale, cu începere din 1933 și până în 1959.
Foto:Constantin Brăiloiu, Alfred Alessandrescu, George Enescu, Ion Nonna Otescu, Mihail Jora (foto: Arhiva Scrisă Radio România)
Redactor: Victor Frunză. Fonoteca Radio România (XW 4943).
Reportaj radio despre satul natal al compozitorului
Ciprian Porumbescu. Descrierea peisajelor pitorești ale județului Suceava, reflectate
în diverse forme de expresie artistică: lirica eminesciană, fresce, muzica
enesciană. Descrierea creației lui Ciprian Porumbescu și a vieții acestuia.
Descrierea locului casei părintești în care Ciprian Porumbescu a locuit, astăzi
dispărută. Mărturii ale localnicilor din satul Stupca (04'57"), despre
familia preotului Porumbescu și despre compozitorul Ciprian Porumbescu.
Trecerea în revistă a aprecierilor lui Giuseppe Verdi la adresa lui Ciprian
Porumbescu. Ediția este prima parte a emisiunii "La izvorul rapsodiilor", cea de-a doua fiind dedicată lui George Enescu.
Emisiune ilustrată cu înregistrarea Baladei
pentru vioară și orchestră de Ciprian Porumbescu.