Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, București - d. 14 iulie 1967, București) - pseudonimul lui Ion I. Theodorescu, poet, prozator şi publicist. Membru al Academiei Române. Publicistica radiofonică a lui Tudor Arghezi se întinde pe durata a patru decenii, de la apariţia Radioului public din România anului 1928 (şi chiar mai dinainte, primul text de acest tip datând din 1927) până în ultimul an de viaţă al poetului, în 1967.

În ziua de luni, 17 decembrie 1928, în pauza unui program muzical transmis între orele 21-22,45, Tudor Arghezi a ţinut prima sa conferinţă cu tilul "Meşteşugul literaturii". Noua experienţă în cabina de emisie l-a impresionat pe scriitor, de vreme ce, în "Bilete de papagal", nr. 272 din 21 decembrie 1928, p. 1-2., a transmis cititorilor impresiile sale. Transcriem mai jos un fragment din acest articol, apărut cu titlul "Postul de Radiodifuziune Bucureşti", inclus în "T. Arghezi - Radio-Papagal. Publicistică radiofonică (1927-1967)", Editura "Casa Radio", Bucureşti, 2011.

Tudor Arghezi - Postul de Radiodifuziune Bucureşti:

"Cineva citeşte într-o cabină cu pereţii de catifea, dinaintea unei tabachere de mătase. Dacă l-ai fi văzut acum câţiva ani, gesticulând cu convingere şi emoţie, în aceeaşi cameră şi dinaintea aceleiaşi cutii, pe care poţi s-o iei în buzunar, ai fi crezut că te uiţi pe fereastra unui nebun.

E singur, pe scaun, la masă; o masă pentru pudriere şi cosmeticuri. E singur cu paharul cu apă şi manuscrisul. A intrat acolo, în camera de execuţie, şi s-a închis o uşă de cavou peste viaţa lui. A fost anunţat. Trebuie să înceapă. Cui anunţat?…Lămpile se sting, un semnal electric se aprinde şi se stinge, o singură lampă crepusculează palid manuscrisul. Patru pereţi, nimic mai mult, şi un individ. Şi o tăcere aristocratică, de morminte de regi. Aştepţi steaua călăuză şi trei magi din răsărit. Trece vremea, secunda e lungă, trebuie să începi. Ai vrea să fugi, ca un fum, cauţi un coş, un ventilator. Stai pe loc. S-a isprăvit. Ai început: "Doamnelor, domnilor".

Vă oferim o serie de emisiuni consacrate de Radiodifuziunea Română lui Tudor Arghezi, în anul 1965, "pentru cei 85 de ani de viaţă, pe care vârsta mea îi împlineşte în luna mai, care e luna florilor şi a tinereţii, fără să mă simt îmbătrânit şi cu impresia că sunt mereu debutant", aşa cum mărturisea poetul la deschiderea "Ediţiei radiofonice Tudor Arghezi".

Tableta argheziană cu titlul "I-a venit Radiofoniei o idee ciudată", difuzată în 30 ianuarie 1965, poate fi ascultată în continuare: