EVENIMENTE
MIRCEA NEDELCIU: "Am un gust al experimentalului, nu numai în ceea ce scriu, ci în întreaga mea existență" (1993)
Mircea Nedelciu (n. 12 noiembrie 1950, Fundulea - 12 iulie 1999, București) - scriitor, considerat a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului optzecist și ai postmodernismului în literatura română. A debutat în 1979 cu o culegere de proze scurte cu titlul "Aventuri într-o curte interioară". În 1983, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Amendament la instinctul proprietății", un volum de proză scurtă, urmat de "Și ieri va fi o zi" (1989). În 1984 a publicat romanul "Zmeura de câmpie" iar în 1986, romanul "Tratament fabulatoriu", republicat după zece ani (1996).
Nicolae Manolescu afirma că Mircea Nedelciu a crezut de cuviință să se justifice în opera sa și teoretic, uneori cu ironie, ceea ce romancierii din generațiile vechi simțeau mult mai rar nevoia să facă. În 1993, la Radio România, Mircea Nedelciu explica:
"Ironia nu este o cauză a felului cum arată textele mele, este mai degrabă un rezultat al raportului dintre mine și lumea în care mă aflam; cel puțin în marea lor majoritate, prozele mele publicate înainte de '89, dar firește și "Femeia în roșu", pentru că e scrisă în '86 și publicată numai în '90. […]. Cel puțin, în textele mele, ironia are rolul de autoapărare, de apărare împotriva unor spaime importante la vremea respectivă și de vreme ce le las așa în text, sunt în continuare valabile. Spaima de prostie, spaima de forța oarbă, malefică a societății totalitare, spaima de necunoscut, firește. Ironia te ajută să treci de aceste spaime."
Să-l ascultăm pe Mircea Nedelciu, într-o înregistrare realizată de Georgeta Drăghici, din care am transcris fragmentul de mai sus. Interviul a fost inclus în emisiunea "Revista literară Radio", difuzată în 6 decembrie 1993 (6/ 102560):
Mircea Nedelciu s-a remarcat printr-un nou mod de a scrie nuvele și roman, "fiind posesorul celei mai întinse game de procedee tehnice din toată proza generației '80, așa cum remarca critica literară.
Să ascultăm, în lectura autorului, un fragment din "Marie-France în Piata Libertății. Transmisiune directă", o povestire de Mircea Nedelciu, din volumul de debut "Aventuri într-o curte interioară" (Editura Cartea Românească, 1979). Înregistrare pe bandă magnetică din Arhiva Radio România (AUR ZW 855 I), realizată de Emil Buruiană pentru fondul "Noua Fonotecă de Aur", în 16 decembrie 1998.
S-a spus că Mircea Nedelciu trebuie socotit protagonistul prozei optzeciste. Întrebat de Georgeta Drăghici, în cadrul aceluiași interviu din decembrie 1993, dacă s-a simțit sau nu liderul acestei generații, scriitorul răspundea: "[…] În literatură, teoria aceasta a liderului este mai degrabă emisă de criticul literar sau de public, dar mai puțin de public, publicul are un contact individual cu fiecare operă și nu face ierarhizări și percepții de bloc asupra unei generații sau asupra unui gen literar. […]". Urmăriți, în continuare, punctul de vedere al scriitorului:
Vă invităm să ascultați două proze din volumul "Și ieri va fi o zi" (Editura Cartea Românească, București, 1989), în secțiunea "PERSONALITĂȚI" a site-ului nostru.
La 12 iulie 1999, Mircea Nedelciu a încetat din viață. Romanul "Zodia scafandrului", tipărit postum (2000), rămăsese neîncheiat. Familia si prietenii au organizat fundația "Mircea Nedelciu", iar școala generală din localitatea Fundulea îi poartă, din noiembrie 2002, numele.